sâmbătă, 17 septembrie 2011

Imi e frica !

  

Ce te face sa crezi ca el era "The one" ? Ai crezut ca stai o viata, Dar n-a trecut un an. Ai pus prea mult suflet, Nu-ti face corectie! N-ai gresit cu nimic, Deci ia-o ca pe o lectie! :-j
  
Sunt aproape sigura ca daca as incerca, mi'ar iesi. Sunt sigura ca as putea sa mai fiu cu tine ! Sunt sigura, ca undeva adanc in inima ta..mai exista ceva. Macar o atractie fizica . Dar imi e frica sa incerc. Imi e frica de consecinte. Imi e frica de ce ar urma dupa ce s'ar termina dinnou . Imi e frica sa nu o iau de la capat . Stiu ca daca mi'as da putin mai mult silinta ne'am putea impaca. Dar nu o fac..Nu pot..Nu vreau ! Pentru ca sigur vei face ca data trecuta. Si mi'e frica sa nu ne stricam si prietenia. Stiu ca ai fi cu mine, nu pentru ca simti ceva..ci doar pt ca ma consideri "O partida buna" .
Sunt foarte nesigura. Nu stiu ce sa fac . Nu vreau sa trec prin ce am trecut . Te iubesc ! Asta o spun din toata inima. Asta e sigur. Da ! Ai auzit bine. Te iubesc. Si nu imi e rusine sa recunosc. Oricum sti si tu . Te iubesc mai mult decat oricine altcineva, si nimic nu va putea schimba asta .
Off, vreau sa scriu..vreau sa ma descarc. As vrea sa scriu despre zilele in care ma iubeai. Dar e prea dureros. Mai ales cand stiu ca din vina mea s'a terminat totul. Din pura prostie . Prostia mea... Chiar nu te merit ! Stiu ca si tu ai suferit macar putin..atunci..dar nu cred ca merit chiar atata suferinta. Si totusi. Nu vreau sa mai ti la mine..si totusi ma rog sa te intorci si sa'mi zici un sincer: "Te iubesc !" . Mi'ar fi prea frica sa nu te ranesc ..
Dupa cum ziceam in in post'ul trecut: "Schimb de personalitate" . Caracterele s'au inversat. Gesturile lafel. Acum nu te mai iau eu in brate ca tu sa oftezi. E tocmai invers. Stiu cum te'ai simtit. Si da, sunt o persoane ingrozitoare ca te'am facut sa treci prin asta. Sau macar prin jumate din ce simt eu. Imi pare rau !

Iubeam totu la el. Imi placea cum zambea,cum mergea. Imi placea sa ma uit la el cum fuma,ii iubeam stilul,cum se imbraca !

"Ranile ma dor de cand ne`am despartit
Privirea ta o vad in noptile pustii
 Iar glasul tau ma linisteste, astept sa revii.
 Te`am iubit, tu nu sti cat ma doare
 Ai plecat, universul nostru moare
Te`am iubit insa totul este scrum
 Nu poti schimba nimic, e prea tarziu acum"


"Inca o zi a trecut
si ma doare tot mai mult
sufletul din mine plange
din clipa cand te-am pierdut
as da orice sa ma lasi un minut sa-ti vorbesc
sa-ti spun ca dupa atata timp eu tot pe tine te iubesc. "

"Zile trec, zile vin, iar timpul ma omoara
Plecarea ta subita a inceput sa doara
Afara este soare, in sufletul meu furtuna
Pentru fericirea mea esti unitatea de masura."

"Daca zilele sunt pentru oameni de rand
Ne-ascundem de cei dragi sa nu ne vada plangand
Si daca tot ce am e tot ce sufar in gand
Sa-mi spuna careva ca m-a vazut razand"

"Am privit in urma des cu ochii goi,
M-am pierdut in fum,praf si foiAu fost zile-n care ma-necam apoi
Ma rugam sa-ti iei iubirea inapoi
Ca sa uit de noi,Ca sa uit de noi "

"Iti duc lipsa neincetat da-mi o sansa de-a zambi
De cand ai plecat pe nimeni numai pot iubi"

Hopeless !

 De ce faci asta? De ce te joci cu sentimentele mele? Crezi ca mie mi se pare amuzant? Crezi ca ma distrez? Afla ca nu. Tu nu'ti dai seama ca imi faci rau? Sau mai degraba sti, si tocmai deasta faci ce faci .
 Nu te inteleg. Esti fara speranta ! Le spui celorlati ca nu vrei sa te impaci cu mine, dar iti cam place sa iti bati joc. Si aici ma refer la faptul ca ma saruti, ma iei in brate and stuff. Pentru tine sunt sigura ca sunt doar niste jocuri..niste prosteli facute la plictiseala. Eii, baga bine in cap..pentru mine nu sunt nimicuri ! Nu pot sa fie nimicuri. Vreau ! Incerc..dar nu reusesc.
 Sunt deja satula de comentarii gen incearca, sau intreaba'l. Pastrati pentru voi . Stiu ca vreti sa ma ajutati, si nici nu stiti cat inseamna asta pentru mine, dar chiar nu ma ajuta. Ce rost ar avea sa'l intreb cand eu stiu deja raspunsul ?! Ce rost are sa incerc cand nu ajung nicaieri ?
 Ziua asta e doar o alta zi in care ai profitat ! Ai profitat de faptul ca stii ca poti face ce vrei din mine..ca nu pot sa te refuz . A fost o zi aproape perfecta. O zi in care chiar ma gandeam ca e prea perfecta . Dar, si'a "revenit" la normal odata ce am ajuns acasa. Credeti'ma ca nu am nevoie sa imi repetati dinnou si dinnou aceleasi lucruri. Adevarate, ce'i drept. Dar deja le'am auzit de prea multe ori. Le stiam si eu. Credeti'ma ca adevarul doare. Si ganditi'va ca imi faceti mai mult rau decat bine. Nu cred ca stiti cat de rau este sa auziti adevarul din gura altor persoane ! Am inteles, nu vrea sa fie cu mine - o stiam si eu . Profita de mine - o stiam si p'asta. O sa ies din asta cu inima franta - e deja praf . Ma joaca pe degete - stiiiiam . Sa nu ma intelegeti gresit acum. Apreciez enorm ca incercati sa ma feriti de toate astea. Dar chiar imi fac rau .
 M'am saturat de relatii pe interes, relatii false, relatii de caterinca..am avut o gramada de relatii deastea. Vreau si eu macar odata sa ma simt iubita . Vreau sa simt ca exista un baiat la care sa tin, un baiat exact ca tine..dar sa tina si el la mine. Exact cum faceai tu inainte ! Ma crezi ca am ajuns sa plang si cand aud un cantec pe care il ascultam cu tine? Nu pot sa cred ca am ajuns sa tin la opersoana atat de mult. Mie, care inainte nu imi pasa de nimeni si nimic..?! Imi e intr'un fel dor de vechea eu..Dar acea parte din mine a disparut de un an. Si nu cred ca se va mai putea intoarce. Dar, cum ziceam. Imi e dor cand radeam si daca imi spargeam capu' , cand le dadeam cu flit baietilor, chiar daca tineau la mine..etc. Si totusi. De un lucru sunt mandra. Am invatat sa imi pese . Poate prea mult. Imi pasa mai mult de cei din jur de cat de mine.
 Acum, nu mai am ce sa'ti fac..sau ce sa'ti zic. Asa cum eu m'am schimbat (in bine, zic eu) , tu te'ai schimbat (in rau) . Imi amintesti de vechiul meu caracter - vesnic vesel, nu'ti pasa de nimic, nu pui suflet in relatii. "Schimb de personalitati" -_-' . As vrea sa pot sa merg la tine, si sa'ti zic tot ce am pe suflet..sa plang pe umarul tau, iar tu sa'mi zici ca totul va fi bine. Exact ca inainte ! As vrea sa pot sa'ti spun ca mi'e dor de tine. Sa'ti spun ca nu suport faptul ca esti asa de aproape, iar eu nu pot sa te am. Sa te intreb ce vrei de la mine ! Dar..degeaba. N'am s'o fac, pentru ca un lucru stiu sigur. Nu iti pasa. Sau cel putin nu iti mai pasa..

Bafta ! Fa ce vrei. Eu ma dau batuta ! 

duminică, 11 septembrie 2011

End !

Acum stau si'mi spun ca fiecare sfarsit e un nou inceput. Nu vad ceva chiar atat de groaznic in inceperea scolii. Sigur ca o sa'mi fie dor de zilele de vara, de vacanta. Zilele in care stateam afara de dimineata pana seara. Zilele in care mergeam in Skate. Zilele in care ma rugam de Teddy sa nu mai ia Dunhill. Zilele in care ieseam toti afara. Zilele in care radeam pana cadeam pe jos. Zilele in care era asa de mult soare incat mi se facea rau. Zilele in care ma imbatam ca proasta. O sa'mi fie dor de clipele alea. Si mai ales de persoanele cu care mi'am petrecut timpul si m'au facut sa traiesc niste momente de neuitat.
Vara asta a fost una speciala. O vara pe care n'o s'o uit niciodata. Este vara in care mi'am intrecut limitele. Stau si ma gandesc..nici in visele mele nu ma gandeam sa ma distrez si sa sufar in acelasi timp, atat de mult. A fost vara in care am avut a 2a relatie in care chiar am pus suflet. Este vara in care m'am taiat mai mult decat era cazul. Este vara in care am fost in toate parcutrile posibile : Herastrau, Tineretulu, Carol, Iore, etc. Este vara in care m'am maturizat extrem de mult. Este vara pe care pot sa zic ca am trait'o la maxim, si nu regret nimic din ce'am facut.
Voi sunteti cele mai speciale persoane pe care le'am intalnit, ever ! Nu v'as putea uita nici daca as vrea. Cu voi am ras, cu voi am plans, cu voi m'am certat ca mai apoi sa ne impacam. Nu vreau sa se termine, si totusi ma simt bine. Ma simt bine stiind ca o sa ma vad cu majoritatea cu care am iesit si vara. Ma simt bine ca vad si celelalte persoane din viata mea, cu care rad, beau, fumez. Ma bucur ca pot sa'i vad dinnou si sa'i strang in brate ca sa le arat cat de dor mi'a fost de ei. Am sa le zic atatea..
Ok, deci cum am zis: Fiecare sfarsit e un nou inceput ! Si o sa incerc ca anu asta sa fiu mai optimista. Sa incerc sa nu mai pun suflet pentru toate cacaturile. Promit ! Anul asta va fi diferit. Nu o sa ma mai las influentata de nimeni. O sa imi traiesc viata pe cont propriu, dar cu prietenii alaturi !
Regret ca nu am putut sa ma vad cu toata lumea..dar va promit ca weekend'ul va fi numai al nostru. O sa recuperam noi cumva timpul pierdut. O sa vedeti. <3 .

vineri, 9 septembrie 2011

Perfect song !


Clar ! Chiar daca aveam melodia de mult in PC, deabia acum am ascultat versurile ! Pot sa zic ca sunt perfecte !   

EDIT : SilViu - Un suflet pierdut   Merita ascultata !


Dear mom ..

Ok, m'am decis sa fac un post despre tine, mama, pentru ca simt ca nu mai pot. Trebuia sa scriu undeva tot ce am in minte..pentru ca nu pot sa'ti zic in fata toate astea.
Imi aduc aminte ce frumos era. Eram eu, mica.. Doar un suflet inocent printre miile de fete necunoscute. Si mai erai si tu. Singura persoana in care aveam incredere . Erai mereu acolo. Erai langa mine. Aveai grija sa nu mi se intample nimic rau. Incercai sa ma feresti de toate relele posibile si imposibile. Te simteam aproape. Stiam ca pot sa vorbesc cu tine orice, oricand, pentru ca tu erai singura persoana care ma intelegea. Eram noi. Noi in vremurile cand simteam acea legatura care acum a disparut.
Te'ai schimbat..te'ai schimbat radical. De cativa ani, pot sa spun ca nu te mai recunosc. Nu mai esti persoana aia dulce pe care o numeam 'mama'. Esti doar o alta fata straina, comuna. Ai inceput sa'mi ascunzi lucruri, crezand ca eu nu o sa le aflu. Am inteles acum, ca ceea ce credeam eu despre tine inainte era doar o iluzie. Acum, m'am trezit la realitate. Am observat ca persoanele la care ti cel mai mult te pot dezamagi cel mai rau. Iar tu ai reusit. Am aflat multe lucruri. Nu conteaza de la cine, sau ce. Lucruri din trecut sau prezent..aste'as detalii minore. Nu o sa zic nimic acum..Pentru ca pot sa zic ca imi e rusine cu tine. Imi e rusine cu femeia care ai devenit.
Te bagi in viata mea personala de parca as mai fi acelasi copil prostut si naiv, cu un zambetul mereu pe buze. Ei bine, afla ca nu sunt. Ca orice alt copil, am crescut, m'am maturizat. Iar daca ai sti modul in care gandesc acum, iti zic sigur ca ai ramane uimita. Poate nu te astepti, dar asta e adevarul. Nu numai tu te'ai schimbat. Nu numai tu ai doua fete. Viata e un joc. Si nu numai tu poti sa'l joci!
Felicitari ! M'ai facut sa nu te mai suport. M'ai facut sa vreau sa plec mai repede de acasa. M'ai facut sa te mint de nenumarate ori, doar pentru ca tu nu m'ai intelege niciodata. Recunoaste. De cate ori am vrut sa vorbesc ceva cu tine, ai inceput sa ma critici si sa tipi. De cate ori am vrut sa'ti zic ceva nou din viata mea, incepeai cu misto'urile. In loc sa ma critici, ai putea pur si simplu sa'mi dai cate un sfat. Ar ajuta de zece ori mai mult decat tipetele. Cu astea nu rezolvi nimic. Ba mai rau ! Ma enervezi si ma provoci sa continui.
Lasa'ma sa invat din propriile greseli. Tu nu ai fost copil? Nu ai fost curioasa ? Nu ai vrut sa incerci orice iti aduce viata in fata ? Nu ai facut zeci de mii de prostii, pe care desi le'ai regretat, ai fost mandra ca ai demonstrat ca poti, si ca nu o sa stai dupaia sa te intrebi: 'dar daca as fi facut...' ?
Te'am inteles. Poate sunt prea mica pentru unele lucruri. Sau cel putin asa crezi tu. Generatia noastra e mult mai dezvoltata decat erati voi la varsta voastra. Daca tu, la 13 ani inca te jucai cu mingea pe alee, acum un copil de 13 ani nu prea mai poate fi numit copil. Tutun. Alcool. Droguri. Sex. Flirtat. Plimbari lungi. Mall. Cafea. Batai. Chiuluri. Asta e doar rutina zilnica. Stiu. Imi stric copilaria. Da lasa'ma sa regret eu asta mai tarziu. Nu vreau sa te aud pe tine cum imi zici ce faceai tu la varsta mea. Iti place sau nu, asta e realitatea !
Unii ar spune ca nu stiu sa apreciez ceva cand am. Unii ar da orice sa aiba o mama. Stiu asta ! Dar la ce bun ? Cand nu te intelege, tipa, zice ca te da afara din casa, nu'ti da bani, te minte. Intr'un cuvant nu tine la tine !? Eu simt asta. O stiu.
Pot sa zic un lucru. Nici eu nu tin la tine, mama ! Deja nu mai suport vocea ta, tonul pe care il folosesti, felul cum te imbraci..Simpla ta prezenta. Nu vroiam sa se ajunga la asta. Crede'ma ca niciun copil nu vrea sa nu simta iubirea unei mame. Multi o sa ziceti ca exagerez, ca am fite, arfe, sau mai stiu eu ce. Puteti sa comentati cat vreti. Eu stiu ce simt, si stiu ce simte si ea. Iar aia nu se numeste iubire.
Imi e dor sa te iau in brate, si sa'ti zic: 'Mami, te iubesc !' . Chiar imi e. Dar ce a fost a fost, si nu pot sa aduc vremurile alea inapoi. Decat sa zic un 'Te iubesc!' doar ca sa fie zis, mai bine spun ce simt . Corect ? Azi stateam si am gandeam, cum o fi iubirea unui tata. Eu una nu stiu cum e sa ai tata. Nu stiu cum e sa vi acasa si sa te intampine amandoi, intrebandu'te cum ti'ai petrecut ziua. Chiar sunt curioasa cum e. Dar mna. Asta e viata mea. Trebuie sa incerc sa o accept asa cum e.
Un lucru iti cer. Libertate ! Lasa'ma macar odata in viata sa decid ce e mai bine pentru mine. Nu sunt genul care sa faca ceva, fara sa stie si consecintele. Dar tu nu sti, pentru ca nu ma cunosti. Dar nici nu vrei s'o faci . Tu de ce crezi ca m'am apucat de fumat? De placere ? Nu ! Din orgoliu? Printre altele.. Dar motivul principal este ca am cautat sa gasesc ceva care sa ma calmeze. Ceva care sa ma faca sa uit de probleme macar pentru o secunda. Ceva in care sa'mi innec toate grijile. Asa m'am apucat de fumat ! Pot sa zic ca ma ajuta enorm. Nu fizic, ci psihic ! Perioada in care m'am apucat de fumat, a fost perioada schimbarilor. Tu te schimbai, eu ma schimbam. Ma simteam vulnerabila. Ma simteam nesigura pe mine. Ma simteam speriata ! Nu stiam ce sa mai fac. Problemele ma inconjurau si nu stiam cum sa scap de ele. Tu deja nu mai erai acolo sa ma ajuti. Prietenii lafel. Eram copii, nu stiam ce'i aia prietenie. Poate nici acum nu stiu, dar mi'am dat seama de unele lucruri. Si ma pot considera mult mai matura din punctul asta de vedere.
Vreau sa mai simt odata caldura din vocea ta, candimi vorbesti. Macar odata. Sa retraiesc momentele copilariei nu este posibil . Dar reda'mi macar odata acel ton bland pe care il foloseai inainte... Ce tot zic? Nu mai am nevoie. Nu vreau sa mai aud nimic. Defapt, sti ce? Lasa'ma pe mine cu viata mea, tu cu a ta, si sa nu en mai pese una de alta. Ce zici? Iti convine?
Acum, iti spun un ultim adio in calitate de mama mea, si iti zic buna, straine !

Mama, unde esti ?!